Eruptia vulcanica -fugi,indeparteaza-te

Eruptia vulcanica

Pe glob sunt peste 1500 de vulcani activi, amplasaţi în zonele geografice cele mai expuse şi la
cutremure. În afară de vulcanii activi, cunoscuţi şi bine supravegheaţi, în fiecare an câteva zeci de
vulcani consideraţi „adormiţi" (inactivi timp de 50-10000 ani) se activează pe neaşteptate - de exemplu
Vezuviul, Etna - Italia, Mount Rainier - SUA, La Soufriere - Guadelupa, Popocatepetl - Mexic,
Auvergne - Franţa. Vulcanii îşi înteţesc activitatea înaintea unei erupţii majore.
Semne prevestitoare sunt: mirosul sulfuros, încălzirea râurilor; ploaia acidă (pişcă la nas,
piele); vibraţiile solului, minicutremure; trâmbele de aburi; zgomote puternice din vulcan sau din
interiorul pământului.
Pregătiri: când apar semnele prevestitoare - fugi, îndepărtează-te. Nu aştepta
- mai târziu vor apărea probleme de transport, traficul va fi aglomerat. Atenţie când te
evacuezi cu automobilul: cenuşa face şoseaua alunecoasă, chiar dacă nu o blochează. Evită drumul care
merge printr-o vale -în care ar putea să apară şi un torent de noroi.
Când vulcanul erupe:
Lava (rocă topită, incandescentă, semilichidă) striveşte şi îngroapă orice întâlneşte în drum.
Lava îşi continuă mersul fără oprire până ajunge la fundul unei văi, sau până se răceşte şi se solidifică.
Dar lava reprezintă pericolul cel mai mic pentru oameni. Orice om valid poate fugi mai repede decât
majoritatea scurgerilor de lavă incandescentă.
Proiectilele aruncate de erupţie au dimensiuni variabile - de la mărimea unei pietricele până la
bucăţi uriaşe de lavă, care pot ajunge la distanţe foarte mari de crater.
Cenuşa vulcanică rezultă din fărâmiţarea rocilor aruncate prin crater, într-un nor de abur şi
gaze. Abrazivă, iritantă, grea, volumul şi greutatea ei pot cauza prăbuşirea acoperişului caselor,
strivirea recoltei, blocarea căilor de comunicaţie şi râurilor. Cenuşa vulcanică poate acoperi o zonă
chiar şi mai mare decât proiectilele. Împreună cu gazele toxice, poate afecta plămânii copiilor,
bătrânilor, suferinzilor de boli respiratorii. Persoanele sănătoase se pot intoxica numai în imediata
apropiere a craterului, unde concentraţia gazelor toxice este mai mare.
Dar cenuşa vulcanică amestecată cu apă poate produce o ploaie de acid sulfuric şi alţi acizi, cu
o concentraţie suficientă pentru a irita sau chiar arde pielea, ochii, membranele sensibile.
Când fugi din apropierea unei erupţii, acoperă-ţi capul cu o pălărie groasă sau o cască de
protecţie. Acoperă-ţi faţa, nasul, gura cu o mască improvizată dintr-o cârpă udă, mai bine cu o mască
industrială de praf, ca protecţie contra gazelor otrăvitoare, a căderilor de cenuşă şi a ploii care o
însoţeşte de obicei. Poartă ochelari de protecţie etanşaţi pe faţă, în jurul ochilor - ca cei de ski, nu din
cei obişnuiţi. Îmbracă-te cu haine groase. Când ajungi la adăpost, în siguranţă, dezbracă-te şi spală cu
multă apă pielea expusă şi clăteşte ochii cu apă curată. Dacă te afli mai departe de vulcan, s-ar putea să
nu mai fie obligatorie evacuarea.
Sfera de foc: ca urmare a erupţiei pot apărea „mingi" uriaşe alcătuite din gaze incandescente
amestecate cu praf sau cenuşă, care se rostogolesc la vale pe pantele vulcanului cu viteze de peste 150
km/oră. Dacă te afli în calea unei sfere de foc şi nu te poţi refugia iute într-un adăpost subteran, îţi
rămâne o singură şansă de scăpare: să te scufunzi sub o apă şi să-ţi ţii respiraţia 1/2 -l minut, când
mingea trece peste tine.
Torentul de noroi: erupţia vulcanică poate topi gheaţa şi zăpada de pe munte, producând un
torent glaciar. „Râul" se amestecă cu pământul antrenat şi formează un şuvoi de noroi denumit „lahar".
El curge cu viteze de până la 100 km/oră, distrugând şi acoperind tot ce întâlneşte în cale. Pericolul
apariţiei unui torent sau unor torenţi de noroi continuă să existe chiar şi după terminarea erupţiei
principale.
Un torent poate apărea chiar şi fără o erupţie violentă, vizibilă - de exemplu în cazul unui
vulcan adormit, care produce însă căldură suficientă ca să topească zăpada. Apa rezultată se
acumulează uneori îndărătul unui baraj natural de gheaţă. Este suficientă o ploaie puternică şi barajul se
rupe - dând naştere unui torent.

Sursa:Manual de supravietuire 17.6 -Serban Derlogea

Considerente despre cutremur si modul in care ne putem salva

Cutremurul

Cutremurul vine pe neaşteptate. El nu poate fi (încă) prevăzut de ştiinţă.
Cutremure mici se petrec pe toată suprafaţa globului, dar cele puternice sunt limitate la
anumite zone geografice predispuse la seismicitate. Anual pe glob se petrec cam 140 cutremure
puternice, de gradul 6 pe scara Richter sau peste. Conform acestei scări, un cutremur cu un anumit grad
(7) este de 10 ori mai puternic decât altul cu un grad imediat inferior (respectiv 6). Un cutremur de
gradul 5 degajă o energie echivalentă cu explozia a 10 kt explozibil.
Înaintea unui cutremur puternic se petrec de obicei câteva tremurături mai slabe, urmate de o
linişte (pauza seismică). Adeseori zgâlţâiturile prevestitoare nu sunt simţite de oameni. În schimb,
animalele se comportă neobişnuit în ajunul unui cutremur: devin foarte atente, încordate, gata de fugă.
Pregătiri: ascultă comunicatele de la radio; întrerupe sau închide racordurile de alimentare
principală cu gaze, electricitate şi apă de la reţelele comunale; coboară obiectele grele de pe rafturile
mai înalte; fixează obiectele grele şi mobilele care ar putea cădea; îndepărtează materialele inflamabile,
explozive sau toxice. Fă provizii de: apă, hrană, o lanternă, o trusă de prim ajutor, un stingător de
incendiu; pregăteşte trusele mici şi mari de supravieţuire  Alege din timp locurile în care teai
putea ascunde şi proteja (sub o grindă, o uşă, o masă rezistentă etc).
Când începe cutremurul: fii calm şi acţionează imediat!
Într-o clădire: stai înăuntrul clădirii, nu fugi afară. Stai departe de geamuri, de oglinzi, mai
ales de ferestrele mari. Locuri bune de stat sunt: un colţ al camerei; în golul uşii (mai ales dacă
deasupra lui este o grindă puternică); la colţurile încăperii; la parter, subsol sau în pivniţă.
Ascunde-te sub o masă sau altă mobilă solidă care oferă protecţie şi asigură un spaţiu de aer în
cazul prăbuşirii tavanului. Nu sta lângă mobile înalte, construite din module.
Scările se prăbuşesc primele. Nu fugi pe scări, nu folosi liftul. Scările ar putea fi pline de
persoane îngrozite. Ascunde-te sub un birou. Nu sări pe geam sau de la balcon.
Dacă te-a surprins într-un magazin: îndepărtează-te de galantare, de rafturile mari şi înalte cu
mărfuri.
Într-un autovehicul: opreşte maşina cât mai repede, dar stai înăuntrul ei - căci vei fi apărat de
obiectele care cad. Ghemuieşte-te sub nivelul banchetei şi vei fi mai apărat dacă pe acoperiş cade ceva
greu.
După ce se termină cutremurul, fii atent la obstacolele căzute pe drum, sau la diversele
pericole nou apărute, cum ar fi: cabluri electrice rupte şi căzute; crăpături sau găuri în sol; drumul sau
un pod slăbit, crăpat, gata să se dărâme.
În aer liber: întinde-te pe sol. Nu încerca să fugi. S-ar putea să fii trântit sau să nimereşti într-o
crăpătură apărută în sol.
Evită aglomeraţia. Nu alerga. Depărtează-te de clădirile şi copacii înalţi. Fereşte-te de căderea
tencuielii, coşurilor, ornamentelor de zidărie. Nu coborî în metrou, în subteran sau în tunel, căci s-ar
putea surpa şi chiar prăbuşi.
Nu te grăbi să intri imediat în casă, în clădire, aşteaptă să vezi ce se întâmplă la o eventuală
replică, la un nou cutremur. Acesta ar putea declanşa chiar dărâmarea construcţiei deja fisurate, slăbite
de cutremurul principal (precedent).
Pe un deal e bine să urci spre vârf. Pantele prezintă pericolul pornirii unei alunecări de teren
-din care să nu mai poţi scăpa. Totuşi, se cunosc şi excepţii: persoane care s-au făcut ghem şi s-au
rostogolit pe sol, „plutind" pe pământul ce aluneca.
Plajele care nu sunt mărginite de faleze sau maluri înalte sunt destul de sigure pentru început.
Dar imediat ce se opreşte cutremurul, urcă mai sus. S-ar putea să apară un val submarin (tsunami) -
mult mai periculos decât orice replică a cutremurului principal.
Păstrează-ţi calmul şi gândeşte-te (repede!).
Când porneşte cutremurul - viteza de acţiune este esenţială pentru supravieţuire. Nu mai e
timp să-i organizezi sau să-i iei cu binişorul pe ceilalţi. Dacă e nevoie, foloseşte forţa ca să-i duci la loc
sigur sau să-i trânteşti la sol.
După cutremur: 
Nu părăsi imediat clădirea - verifică dacă drumul e sigur. Stinge incendiul. Nu folosi un foc
deschis. Închide gazele, apa, electricitatea. La deschiderea uşilor, dulapurilor sau sertarelor s-ar putea
să cadă lucruri dinăuntru.
Curăţă substanţele chimice, toxice, periculoase care s-au vărsat. Nu aprinde chibrituri,
bricheta, aparatele electrice dacă este posibilă o scurgere de gaze. Circulă încălţat. Îmbracă-te
corespunzător anotimpului. Nu lua cu tine lucruri inutile.
Pe drum nu bloca circulaţia rutieră.
Dezastrul unei molime, posibile ca urmare a distrugerii canalizării sau a conta-minării apei şi
descompunerii cadavrelor prinse sub dărâmături, este la fel de mare ca şi cel produs de cutremurul
propriu-zis. Îngroapă toate cadavrele de oameni şi animale. Acţionează pentru asigurarea igienei
personale şi a colectivului. Filtrează şi fierbe toată apa. Înainte de a folosi closetele verifică dacă
sistemul de canalizare este întreg şi în stare de funcţionare normală.
Nu te adăposti în clădiri avariate, printre ruine. Construieşte un adăpost din resturi.
Fii pregătit că pot urma replici ale cutremurului, posibil tot aşa de puternice ca şocul iniţial.

Sursa:Manual de supravietuire 17.5- Serban Derlogea

Adaposteste-te de tornada

Tornada

Tornada este un fel de uragan cu diametrul trombei (vârtejului) la nivelul solului de numai 25
-50 m. Viteza vântului în vârtej atinge 600 km/oră, dar tromba se deplasează cu max 50-65 km/oră.
Este fenomenul atmosferic cel mai violent şi distructiv pe o suprafaţă mică (fâşia măturată pe sol).
Distrugerile sunt enorme. În afara construcţiilor cu structură extrem de solidă, tornada aspiră şi ridică în
aer tot ce întâlneşte. Adeseori clădirile se prăbuşesc ca urmare a diferenţei de presiune între interior şi
exterior. Tornada face un zgomot de motor ambalat la maxim, care poate fi auzit până la 40 km
distanţă.
. Fugi, sau pregăteşte un adăpost.
În timpul crizei: dacă te-a surprins, adăposteşte-te în construcţia cea mai solidă pe care o poţi
găsi.
Preferabil într-un beci amenajat special pentru furtună . Stai lângă un perete
exterior sau în zona întărită a casei (dacă există). Dacă nu există subsol, du-te în centrul parterului, întro
cameră mica, sau adăposteşte-te sub o mobilă solidă. Dar nu sta sub mobila grea sau sub biblioteca de
la etajul de deasupra. Stai departe de ferestre.
Închide toate uşile şi ferestrele pe partea casei de unde vine tornada şi deschide-le pe cele din
partea opusă. În felul acesta împiedici vântul să intre în casă, să salte acoperişul. De asemenea egalizezi
presiunile din interiorul şi exteriorul casei, ferind-o de explozie.
Nu sta într-o baracă, rulotă sau maşină, căci furtuna o poate aspira, sălta şi
arunca în aer.
În aer liber poţi fi lovit de obiectele zburătoare.
Vijelia te poate aspira şi ridica în aer. În schimb, poţi auzi şi vedea tornada care se apropie.
Ieşi din calea ei. Fugi perpendicular pe direcţia ei aparentă de mişcare. Adăposteşte-te într-un şanţ, întro
depresiune, întinde-te pe sol şi acoperă-ţi capul cu mâinile.

Sursa:Manual de supravietuire 17.4-Serban Derlogea

Salveaza-te cand esti surprins de uragan

Uraganul

Este un vânt cu viteza foarte mare (peste gradul 12 pe scara Beaufort) care poate distruge
construcţiile mai slabe şi aduce ploi torenţiale. Apare în zonele tropicale şi poartă diverse denumiri:
hurricane (în Atlanticul de nord, Marea Caraibelor, Pacificul de nord şi sud-vest); ciclon (în Marea
Arabiei, Golful Bengal, sudul Oceanului Indian); tai/un (În Marea Chinei); willy-willy (în nord-vestul
Australiei).
De obicei uraganele apar la sfârşitul verii, când temperatura apei din ocean este foarte ridicată,
dar pot apărea şi în alte perioade ale anului. Aerul încălzit de apă formează o coloană cu presiune joasă,
ca un miez în jurul căruia vântul se roteşte cu viteze de până la 300 km/oră. Sensul vârtejului este
antiorar în emisfera nordică şi orar în cea sudică. Puterea vântului este maximă la o distanţă de 16-19
km de centrul (ochiul) uraganului. Zona centrală, cu un diametru de câţiva km, este liniştită. Uraganul
apare şi se măreşte deasupra oceanului, apoi începe să se deplaseze spre Polul mai apropiat - nord sau
sud. Vântul are viteza maximă pe partea dinspre Pol a ochiului. Forţa unui uragan slăbeşte deasupra
uscatului cu cât se depărtează de mare, de ocean.
Alarmarea: autorităţile şi meteorologii supraveghează uraganele şi anunţă apropierea lor. În
mod normal, nu poţi fi surprins de un uragan. Dar, unele uragane se mişcă fără nici o regulă - aşa că fii
atent la toate comunicatele.
Dacă eşti pe ţărmul oceanului şi nu ai radio, poţi prevedea apropierea uraganului după
următoarele semne: creşterea valurilor; răsărit şi apus foarte colorate; fâşii dense de nori cirus
adunându-se spre centrul furtunii care se apropie; o creştere anormală a presiunii atmosferice, urmată
de o coborâre la fel de rapidă.
Dacă poţi, fugi din calea uraganului, refugiază-te. Alarmarea se face de obicei cu 24 ore
înaintea sosirii lui, aşa că ai destul timp pentru evacuare. Stai departe de ţărmul mării, de depresiuni şi
de malurile râurilor.
Umple rezervorul maşinii cu benzină şi pleacă din zona periculoasă.
Dacă nu poţi fugi, pregăteşte un adăpost, consolidează casa. Acoperă ferestrele cu scânduri.
Ancorează orice obiect rămas afară, neadăpostit, care ar putea fi aspirat sau săltat de vânt. Rezistenţa
unei clădiri la solicitarea uraganului este determinată de rezistenţa şi de integritatea carcasei. Dacă
acoperişul e rupt, smuls sau o fereastră e spartă, vântul şi ploaia pot intra înăuntru şi distrug totul -
acţionând din interior. Când interiorul casei este accesibil intemperiilor, la trecerea uraganului apar
diferenţe de presiune care saltă acoperişul şi dărâmă pereţii.
Dacă te afli într-o clădire solidă, pe un teren mai înalt, stai înăuntru. Călătoria prin uragan este
extrem de periculoasă. Locul cel mai sigur este într-o pivniţă, sub o scară interioară. Nu te adăposti
lângă un horn - căci s-ar putea să se dărâme.
Dacă locuieşti într-o construcţie şubredă, mută-te într-una solidă (într-un adăpost de uragan).
Înainte de a pleca din casă întrerupe toate alimentările de apă, energie şi gaze.
Fă provizii de apă potabilă şi fă-ţi rost de un radio cu baterii. S-ar putea ca furtuna să distrugă
reţelele publice de alimentare cu apă, energie electrică sau alte utilităţi.
În timpul crizei:
- Adăposteşte-te: cea mai bună protecţie este într-o pivniţă. A două preferinţă este un şanţ sau
un tranşeu.
Dacă te surprinde pe câmp descoperit şi nu te poţi adăposti altfel, lungeşte-te pe sol - ca să fii
mai ferit de obiectele zburătoare. Târăşte-te spre partea ferită de vânt a oricărui obstacol mai solid din
calea vijeliei: un pinten de stâncă, o perdea lată de copaci zdraveni. Fereşte-te de gardurile şi de copacii
pirpirii - căci pot fi smulşi sau doborâţi de vânt.
Când vântul slăbeşte înseamnă că a sosit ochiul uraganului, cu liniştea sa temporară. Nu pleca!
In mai puţin de o oră uraganul va reveni, cu vânturi la fel de puternice - dar suflând în sens opus. Când
eşti în aer liber, mută-te pe partea cealaltă a peretelui de piatră sau a perdelei de copaci după care te
adăposteai; dacă în apropiere este un adăpost mai bun - fugi acolo.
Nu merge cu automobilul prin uragan. Caroseria nu te poate proteja de vântul puternic şi de
obiectele zburătoare.
Pe mare, pe o navă: coboară pânzele, închide şi blochează chepengurile, leagă şi ancorează
toate echipamentele.

Sursa:Manual de supravietuire 17.0-Serban Derlogea

Inotul pentru supravietuire

Înotul pentru supravietuire

Se foloseşte un stil care economiseşte forţele: bras, pe o parte, pe spate. Sau, se pot folosi pe
rând aceste tehnici, în orice ordine convenabilă.
Înoată încet şi regulat, cu mişcări puternice, dar niciodată direct contra fluxului, a curentului
sau a vântului: înaintează în diagonală contra lui. Dacă apa este agitată, poate că stilul cel mai potrivit
este pe o parte (se respiră mai uşor).
Dacă sunt valuri, respiră adânc - oricând ai faţa degajată din apă . Nu te extenua
înotând continuu; fă pauze. Dar, NU ceda deloc. Rezistă. Continuă. Păstrează-ţi forţele şi odihneşte-te
des.
Fă pluta pe spate ori de câte ori se poate. Dar când apa este agitată fă pluta cu faţa în jos

Înotul în marea agitată

Sau, calcă apa. Dar las-o pe ea să facă mai multă treabă, adică să te ţină la suprafaţă
(principiul lui Arhimede) - tu doar ţine gura şi nasul deasupra. Dacă nu ai alte preferinţe, mişcă
picioarele ca în stilul bras, iar cu mâinile vâsleşte uşor la suprafaţa apei, sau imediat sub ea.
O vestă de salvare prelungeşte durata de plutire. Dacă vesta e de tipul care se umflă cu două
cartuşe de bioxid de carbon (ca de sifon), descarcă la început un singur cartuş. Două cartuşe deodată
vor umfla vesta foarte mult, ceea ce te va stânjeni la înot.
In apa sărată se poate pluti ore în şir chiar fără vestă de salvare. Dar ajutorul unei perne de aer
sau al unui plutitor improvizat din haine umflate cu aer e oricând binevenit.

Sursa:Manual pentru supravietuire 6.6-Serban Derlogea

Cum te salvezi daca esti surprins de tsunami

VALUL URIAŞ (Tsunami)

Un cutremur submarin poate produce fenomenul numit Tsunami, adică o serie de valuri uriaşe
cu înălţimea până la 30 m, care se mişcă cu 300 km/h, străbat distanţe imense şi produc pagube
îngrozitoare pe ţărmurile lovite. Nu toate cutremurele produc Tsunami, dar oricare cutremur poate să o
facă.
Dacă simţi vibraţii în sol, depărtează-te de coastă (peste 1 km) şi caută un loc mai ridicat. Nu
există apărare împotriva unui perete mişcător de apă. Fugi cât mai ai timp! Nu încerca să vezi un
Tsunami - căci dacă-i poţi vedea înseamnă că eşti atât de aproape, încât nu mai scapi - doar dacă te afli
pe o înălţime suficient de mare şi solidă deasupra lui.
Tsunami nu este un singur val, ci o serie de valuri. Deci nu te întoarce la locul periculos, pe
mal, după trecerea primului val, căci s-ar putea să te distrugă al doilea sau al treilea.

Cum supravietuiesti daca esti surprins de inundatie

INUNDAŢIA

Poate fi produsă de revărsarea unui râu, a unui lac - ca urmare a unor ploi puternice, uneori
căzute departe de locul revărsării; de revărsarea mării, a oceanului, ca urmare a unui cutremur
submarin, furtună; de ruperea unor baraje sau diguri.
Câteodată torentul sau valul năvăleşte pe neaşteptate, alteori poate fi prevăzut.
Pregătiri: Oricum, nu instala tabăra lângă un râu, pe un teren coborât, ci pe un
pinten de deal. Dacă apa creşte, mută-te mai sus.
Nu căuta să-ţi etanşezi casa ori beciul - pentru rezistenţa construcţiei e mai bine să pătrundă
apa (altfel, diferenţa de presiune între exterior şi interior o poate dărâma).
Pregăteşte rezerve de hrană, haine călduroase, apă de băut - în vase bine închise. Adună o
lanternă, un fluier, o oglindă, cârpe colorate pentru semnalizare, împreună cu o sobă de gătit portabilă,
lumânări şi chibrituri.
În timpul crizei:
- într-o clădire: dacă apa în creştere te surprinde într-o clădire, stai acolo. Eşti mai în siguranţă
aşa decât să pleci pe jos. Opreşte gazul şi curentul electric. Urcă la etajul superior sau în pod. Dacă eşti
obligat să te refugiezi pe acoperiş, amenajează acolo un adăpost. Dacă acoperişul este înclinat, leagă
toate persoanele de un coş sau alt reazem solid. Dacă nivelul apei continuă să crească, pregăteşte o
plută. Dacă nu ai frânghii, rupe cearceafurile.
Părăseşte casa numai în caz de absolută necesitate. Dacă nu eşti silit să pleci -stai în casă sau
pe ea până ce apa scade sau se retrage.
- Viitura: în cazul unei ploi torenţiale urcă, nu sta pe fundul văii sau pe malul apei, nici în
timpul ploii, nici după aceea.
Şuvoaiele de apă amestecată cu noroi şi tot felul de materiale pot să te prindă oriunde, pe
neaşteptate, nu numai pe fundul văii, ci şi mai sus. Fugi! Refugiază-te spre înălţime, pe creastă.
Dacă autovehiculul se blochează, părăseşte-1. Apa te poate mătura cu maşină cu tot.
Nu încerca să traversezi o apă curgătoare sau stătătoare decât atunci când eşti sigur că
adâncimea ei maximă nu va depăşi jumătatea roţilor, la înălţimea genunchilor.
Pentru traversarea unei ape foloseşte metodele indicate la
- Pe ţărmul mării: de obicei inundaţia este produsă de o combinaţie de valuri şi flux mare,
amplificate de un vânt puternic. Însă autorităţile vor lansa din timp avertismente şi alarma. Cel mai bun
lucru este să pleci din zona ameninţată.
Acccidente la barajele hidrotehnice: în teorie, autorităţile vor declanşa alarma (un semnal de
sirenă care durează 2 minute şi se întrerupe de 3 ori) pentru calamitate naturală şi vor înştiinţa prin
telefon şi radio toate localităţile din zona ameninţată.
La recepţionarea semnalului de alarmă, populaţia şi animalele se evacuează în cel mai scurt
timp în afara zonei inundabile, în locurile dinainte stabilite pentru astfel de situaţii. Victimele vor primi
primul ajutor, iar asistenţa sanitară pentru populaţie va interveni pentru evitarea unor epidemii.
Cetăţenii trebuie să acţioneze cu calm, ştiind că au suficient timp la dispoziţie pentru salvare
La părăsirea locuinţei se vor lua numai obiectele de valoare şi cele strict necesare; nu
uita să întrerupi alimentarea casei cu gaze, curent electic, apă de la reţea.
În caz că te surprinde apa, urcă-te pe o clădire rezistentă.
După inundaţie: Nu pleca, nu umbla până ce nu eşti sigur că pericolul a trecut.
Poate mai vin şi alte viituri sau furtuni.
Hrana nu va fi greu de găsit, pentru că şi animalele se vor refugia tot spre înălţime. Atenţie
însă: animalele speriate de apă pot deveni periculoase.
Apa de băut poate fi mai greu de găsit, căci cea din apropiere este murdară, contaminată.
Pentru băut foloseşte apa de ploaie şi fierbe apa din alte surse.
Când apa se retrage, lasă în urma ei distrugeri, resturi, cadavrele victimelor. Apa rămasă este
poluată. Pot apărea boli sau molime. Nu mânca nici un cadavru sau alte resturi (arde toate
mortăciunile), fierbe şi dezinfectează orice apă înainte de a o folosi.
Unele produse vegetale pot scăpa şi pot fi bune de mâncare; la fel păsările.

Chris Gilette

Chris Gilette
Traducera textului cu ajutorul Google traducere(Traducerea de slaba calitate)
Sursa:http://www.discovery.com/tv-shows/trailblazers/bios/chris-gillette/
Redactarea textului-Ghe Nica

Chris Gilette este un entuziast  handler de animale de prada mari .O zi tipica de munca pentru Chris ar fi in apa cu aligatorii sau cautand  vipere in jungla.Aceste activitati  fiind o mare pasiune mpentru el. A avut intotdeauna o mare atractie pentru animale galagioase precum si pentru fotografierea faunei salbatice.Are  licenta  in studii de mediu. Foloseste anii sai de experienta in lucrul cu animalele periculoase  pentru a localiza fauna salbatica si a realiza fotografii de foarte aproape.  Se foloseste doar de maini ignorand alte unelte necesare in lucrul cu animale salbatice foarte periculoase.Pasiunea sa pentru fauna salbatica il face sa caute creaturile cele mai periculoase.
Inoata in afara custii langa rechinii albi, saruta o cobra pe cap si deschide gura unui crocodil de 6m.Cu toata experienta sa ,recunoaste ca accidentele sunt inevitabile,iar el este constient de riscurile la care se supune,A fost muscat de aligatori si de rechinii taur. El crede ca cel mai important lucru este sa fie calm ,logic chiar atunci cand un aligator iar strivi mana.In cazul in care nu prinde aligatori sau efectueaza misiuni in jungja,Chris isi petrece timpul  explorand mlastinile din Florida , aplicand abilitatile sale in fotografierea faunei salbatice