Uraganul
Este un vânt cu viteza foarte mare (peste gradul 12 pe scara Beaufort) care poate distruge
construcţiile mai slabe şi aduce ploi torenţiale. Apare în zonele tropicale şi poartă diverse denumiri:
hurricane (în Atlanticul de nord, Marea Caraibelor, Pacificul de nord şi sud-vest); ciclon (în Marea
Arabiei, Golful Bengal, sudul Oceanului Indian); tai/un (În Marea Chinei); willy-willy (în nord-vestul
Australiei).
De obicei uraganele apar la sfârşitul verii, când temperatura apei din ocean este foarte ridicată,
dar pot apărea şi în alte perioade ale anului. Aerul încălzit de apă formează o coloană cu presiune joasă,
ca un miez în jurul căruia vântul se roteşte cu viteze de până la 300 km/oră. Sensul vârtejului este
antiorar în emisfera nordică şi orar în cea sudică. Puterea vântului este maximă la o distanţă de 16-19
km de centrul (ochiul) uraganului. Zona centrală, cu un diametru de câţiva km, este liniştită. Uraganul
apare şi se măreşte deasupra oceanului, apoi începe să se deplaseze spre Polul mai apropiat - nord sau
sud. Vântul are viteza maximă pe partea dinspre Pol a ochiului. Forţa unui uragan slăbeşte deasupra
uscatului cu cât se depărtează de mare, de ocean.
Alarmarea: autorităţile şi meteorologii supraveghează uraganele şi anunţă apropierea lor. În
mod normal, nu poţi fi surprins de un uragan. Dar, unele uragane se mişcă fără nici o regulă - aşa că fii
atent la toate comunicatele.
Dacă eşti pe ţărmul oceanului şi nu ai radio, poţi prevedea apropierea uraganului după
următoarele semne: creşterea valurilor; răsărit şi apus foarte colorate; fâşii dense de nori cirus
adunându-se spre centrul furtunii care se apropie; o creştere anormală a presiunii atmosferice, urmată
de o coborâre la fel de rapidă.
Dacă poţi, fugi din calea uraganului, refugiază-te. Alarmarea se face de obicei cu 24 ore
înaintea sosirii lui, aşa că ai destul timp pentru evacuare. Stai departe de ţărmul mării, de depresiuni şi
de malurile râurilor.
Umple rezervorul maşinii cu benzină şi pleacă din zona periculoasă.
Dacă nu poţi fugi, pregăteşte un adăpost, consolidează casa. Acoperă ferestrele cu scânduri.
Ancorează orice obiect rămas afară, neadăpostit, care ar putea fi aspirat sau săltat de vânt. Rezistenţa
unei clădiri la solicitarea uraganului este determinată de rezistenţa şi de integritatea carcasei. Dacă
acoperişul e rupt, smuls sau o fereastră e spartă, vântul şi ploaia pot intra înăuntru şi distrug totul -
acţionând din interior. Când interiorul casei este accesibil intemperiilor, la trecerea uraganului apar
diferenţe de presiune care saltă acoperişul şi dărâmă pereţii.
Dacă te afli într-o clădire solidă, pe un teren mai înalt, stai înăuntru. Călătoria prin uragan este
extrem de periculoasă. Locul cel mai sigur este într-o pivniţă, sub o scară interioară. Nu te adăposti
lângă un horn - căci s-ar putea să se dărâme.
Dacă locuieşti într-o construcţie şubredă, mută-te într-una solidă (într-un adăpost de uragan).
Înainte de a pleca din casă întrerupe toate alimentările de apă, energie şi gaze.
Fă provizii de apă potabilă şi fă-ţi rost de un radio cu baterii. S-ar putea ca furtuna să distrugă
reţelele publice de alimentare cu apă, energie electrică sau alte utilităţi.
În timpul crizei:
- Adăposteşte-te: cea mai bună protecţie este într-o pivniţă. A două preferinţă este un şanţ sau
un tranşeu.
Dacă te surprinde pe câmp descoperit şi nu te poţi adăposti altfel, lungeşte-te pe sol - ca să fii
mai ferit de obiectele zburătoare. Târăşte-te spre partea ferită de vânt a oricărui obstacol mai solid din
calea vijeliei: un pinten de stâncă, o perdea lată de copaci zdraveni. Fereşte-te de gardurile şi de copacii
pirpirii - căci pot fi smulşi sau doborâţi de vânt.
Când vântul slăbeşte înseamnă că a sosit ochiul uraganului, cu liniştea sa temporară. Nu pleca!
In mai puţin de o oră uraganul va reveni, cu vânturi la fel de puternice - dar suflând în sens opus. Când
eşti în aer liber, mută-te pe partea cealaltă a peretelui de piatră sau a perdelei de copaci după care te
adăposteai; dacă în apropiere este un adăpost mai bun - fugi acolo.
Nu merge cu automobilul prin uragan. Caroseria nu te poate proteja de vântul puternic şi de
obiectele zburătoare.
Pe mare, pe o navă: coboară pânzele, închide şi blochează chepengurile, leagă şi ancorează
toate echipamentele.
Sursa:Manual de supravietuire 17.0-Serban Derlogea
Este un vânt cu viteza foarte mare (peste gradul 12 pe scara Beaufort) care poate distruge
construcţiile mai slabe şi aduce ploi torenţiale. Apare în zonele tropicale şi poartă diverse denumiri:
hurricane (în Atlanticul de nord, Marea Caraibelor, Pacificul de nord şi sud-vest); ciclon (în Marea
Arabiei, Golful Bengal, sudul Oceanului Indian); tai/un (În Marea Chinei); willy-willy (în nord-vestul
Australiei).
De obicei uraganele apar la sfârşitul verii, când temperatura apei din ocean este foarte ridicată,
dar pot apărea şi în alte perioade ale anului. Aerul încălzit de apă formează o coloană cu presiune joasă,
ca un miez în jurul căruia vântul se roteşte cu viteze de până la 300 km/oră. Sensul vârtejului este
antiorar în emisfera nordică şi orar în cea sudică. Puterea vântului este maximă la o distanţă de 16-19
km de centrul (ochiul) uraganului. Zona centrală, cu un diametru de câţiva km, este liniştită. Uraganul
apare şi se măreşte deasupra oceanului, apoi începe să se deplaseze spre Polul mai apropiat - nord sau
sud. Vântul are viteza maximă pe partea dinspre Pol a ochiului. Forţa unui uragan slăbeşte deasupra
uscatului cu cât se depărtează de mare, de ocean.
Alarmarea: autorităţile şi meteorologii supraveghează uraganele şi anunţă apropierea lor. În
mod normal, nu poţi fi surprins de un uragan. Dar, unele uragane se mişcă fără nici o regulă - aşa că fii
atent la toate comunicatele.
Dacă eşti pe ţărmul oceanului şi nu ai radio, poţi prevedea apropierea uraganului după
următoarele semne: creşterea valurilor; răsărit şi apus foarte colorate; fâşii dense de nori cirus
adunându-se spre centrul furtunii care se apropie; o creştere anormală a presiunii atmosferice, urmată
de o coborâre la fel de rapidă.
Dacă poţi, fugi din calea uraganului, refugiază-te. Alarmarea se face de obicei cu 24 ore
înaintea sosirii lui, aşa că ai destul timp pentru evacuare. Stai departe de ţărmul mării, de depresiuni şi
de malurile râurilor.
Umple rezervorul maşinii cu benzină şi pleacă din zona periculoasă.
Dacă nu poţi fugi, pregăteşte un adăpost, consolidează casa. Acoperă ferestrele cu scânduri.
Ancorează orice obiect rămas afară, neadăpostit, care ar putea fi aspirat sau săltat de vânt. Rezistenţa
unei clădiri la solicitarea uraganului este determinată de rezistenţa şi de integritatea carcasei. Dacă
acoperişul e rupt, smuls sau o fereastră e spartă, vântul şi ploaia pot intra înăuntru şi distrug totul -
acţionând din interior. Când interiorul casei este accesibil intemperiilor, la trecerea uraganului apar
diferenţe de presiune care saltă acoperişul şi dărâmă pereţii.
Dacă te afli într-o clădire solidă, pe un teren mai înalt, stai înăuntru. Călătoria prin uragan este
extrem de periculoasă. Locul cel mai sigur este într-o pivniţă, sub o scară interioară. Nu te adăposti
lângă un horn - căci s-ar putea să se dărâme.
Dacă locuieşti într-o construcţie şubredă, mută-te într-una solidă (într-un adăpost de uragan).
Înainte de a pleca din casă întrerupe toate alimentările de apă, energie şi gaze.
Fă provizii de apă potabilă şi fă-ţi rost de un radio cu baterii. S-ar putea ca furtuna să distrugă
reţelele publice de alimentare cu apă, energie electrică sau alte utilităţi.
În timpul crizei:
- Adăposteşte-te: cea mai bună protecţie este într-o pivniţă. A două preferinţă este un şanţ sau
un tranşeu.
Dacă te surprinde pe câmp descoperit şi nu te poţi adăposti altfel, lungeşte-te pe sol - ca să fii
mai ferit de obiectele zburătoare. Târăşte-te spre partea ferită de vânt a oricărui obstacol mai solid din
calea vijeliei: un pinten de stâncă, o perdea lată de copaci zdraveni. Fereşte-te de gardurile şi de copacii
pirpirii - căci pot fi smulşi sau doborâţi de vânt.
Când vântul slăbeşte înseamnă că a sosit ochiul uraganului, cu liniştea sa temporară. Nu pleca!
In mai puţin de o oră uraganul va reveni, cu vânturi la fel de puternice - dar suflând în sens opus. Când
eşti în aer liber, mută-te pe partea cealaltă a peretelui de piatră sau a perdelei de copaci după care te
adăposteai; dacă în apropiere este un adăpost mai bun - fugi acolo.
Nu merge cu automobilul prin uragan. Caroseria nu te poate proteja de vântul puternic şi de
obiectele zburătoare.
Pe mare, pe o navă: coboară pânzele, închide şi blochează chepengurile, leagă şi ancorează
toate echipamentele.
Sursa:Manual de supravietuire 17.0-Serban Derlogea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu