Traversarea unui curs de apa
Sute de accidente se petrec în fiecare an, în toată lumea, cu ocazia traversării prin vadul
râurilor mari. Sau cu ocazia mersului prin apă.
Întreabă-te totdeauna: este oare obligatorie traversarea acestui râu prin vad? Nu există altă
soluţie, un pod?
Dacă răspunsul este NU, acţionează ca şi cum ai fi deja în primejdie.
Mai ales când sunt şi alte motive de îngrijorare sau pericole care te ameninţă.
Când? întreabă-te: oare nivelul apei va creşte sau va scădea în perioada următoare? Dacă în
regiune sunt inundaţii, sau dacă pe apă plutesc tot felul de obiecte şi resturi mari - riscul este atât de
mare încât nu ai voie să intri în apă. Amână traversarea.
Dar dacă râul are nivelul normal şi sunt semne că vine ploaia, atunci treci repede pe malul
celălalt. Atenţie: râurile scurte şi cu panta mare se pot umfla sau pot scădea repede; cele late şi cu panta
mică îşi variază nivelul foarte încet.
Pe unde? Este o problema de importanţă vitală. Cel mai important factor din punctul de vedere
al siguranţei de trecere este locul. Timpul consumat pentru alegerea locului de trecere, a vadului optim,
nu este timp pierdut. Caută:
a) Maluri joase, degajate. Acestea oferă loc suficient pentru odihnă şi recuperare - dacă vei da
de bucluc;
b) Vadul, fundul râului, să fie tare, neted, fără obstacole;
c) Zona să nu aibă buşteni înţepeniţi, vârtejuri, stânci sau alte primejdii -atât în porţiunea
traversării, cât şi în zona mai la vale de ea;
d) Curentul apei să fie cât mai slab. Deci alege o zonă de albie lată. Sau acolo unde râul curge
prin mai multe braţe;
e) Adâncimea cât mai mică. S-ar putea să ai de înotat.
Cum? Ca să nu-ţi fie frig păstrează ceva haine pe tine, dar să nu fie largi. Umblă încălţat
pentru a putea călca şi avea priză pe bolovani, pietre ascuţite sau în găuri. Poartă rucsacul în spate - te
ajută la stabilitate şi echilibru - iar dacă lucrurile dinăuntru sunt dibaci aranjate, pot avea şi un efect
ajutător de plutire - dacă te împiedici şi cazi. Dar pregăteşte-i curelele ca să-l poţi scoate uşor, dacă vei
cădea sub el şi nu te mai poţi ridica.
Când traversezi înot, nu purta rucsacul în spate. Nu merge contra curentului.
Nu trece dacă e frig, ceaţă, sau dacă apa e prea rece.
Adaptează următoarele metode la situaţia în care te afli:
- Traversarea individuală simplă. Mergi perpendicular pe maluri, cu faţa spre malul ţintă, cu
paşi mici, târând talpa pe fundul apei. Sprijină-te de stâncile ieşite deasupra apei sau aflate puţin sub
oglinda ei. Când curentul este foarte puternic, deplasează-te cu faţa spre vale, traversând spre malul
opus într-o direcţie diagonală; pentru asta ai însă nevoie de spaţiu suficient pentru mişcare.
- Traversarea individuală cu sprijin pe o prăjină zdravănă, pe post de al treilea picior. Înfige
capătul prăjinii ceva mai în faţă şi mai în amonte de tine pe fundul râului, apoi ţine-te de ea şi mergi
până dincolo de punctul de sprijin. Şi repetă. Curentul va apăsa prăjina în jos.
- Traversarea în grup: dacă grupul are şipersoane mai slabe sau mai neajutorate, încrucişaţi
coatele şi formaţi un rând cu persoana mai slabă la mijloc. Sau mai bine, formaţi un şir de oameni
solidarizaţi atât prin încrucişarea braţelor, cât şi printr-o prăjină ţinută de toată lumea (fig. 13.14).
Persoana mai slabă este la mijlocul şirului, cea mai tare este la capătul dinspre deal, în amonte.
Traversarea se face diagonal spre vale, nu perpendicular pe maluri. Dacă persoana mai slabă alunecă,
cade, se împiedică sau leşină, celelalte o susţin.
Sute de accidente se petrec în fiecare an, în toată lumea, cu ocazia traversării prin vadul
râurilor mari. Sau cu ocazia mersului prin apă.
Întreabă-te totdeauna: este oare obligatorie traversarea acestui râu prin vad? Nu există altă
soluţie, un pod?
Dacă răspunsul este NU, acţionează ca şi cum ai fi deja în primejdie.
Mai ales când sunt şi alte motive de îngrijorare sau pericole care te ameninţă.
Când? întreabă-te: oare nivelul apei va creşte sau va scădea în perioada următoare? Dacă în
regiune sunt inundaţii, sau dacă pe apă plutesc tot felul de obiecte şi resturi mari - riscul este atât de
mare încât nu ai voie să intri în apă. Amână traversarea.
Dar dacă râul are nivelul normal şi sunt semne că vine ploaia, atunci treci repede pe malul
celălalt. Atenţie: râurile scurte şi cu panta mare se pot umfla sau pot scădea repede; cele late şi cu panta
mică îşi variază nivelul foarte încet.
Pe unde? Este o problema de importanţă vitală. Cel mai important factor din punctul de vedere
al siguranţei de trecere este locul. Timpul consumat pentru alegerea locului de trecere, a vadului optim,
nu este timp pierdut. Caută:
a) Maluri joase, degajate. Acestea oferă loc suficient pentru odihnă şi recuperare - dacă vei da
de bucluc;
b) Vadul, fundul râului, să fie tare, neted, fără obstacole;
c) Zona să nu aibă buşteni înţepeniţi, vârtejuri, stânci sau alte primejdii -atât în porţiunea
traversării, cât şi în zona mai la vale de ea;
d) Curentul apei să fie cât mai slab. Deci alege o zonă de albie lată. Sau acolo unde râul curge
prin mai multe braţe;
e) Adâncimea cât mai mică. S-ar putea să ai de înotat.
Cum? Ca să nu-ţi fie frig păstrează ceva haine pe tine, dar să nu fie largi. Umblă încălţat
pentru a putea călca şi avea priză pe bolovani, pietre ascuţite sau în găuri. Poartă rucsacul în spate - te
ajută la stabilitate şi echilibru - iar dacă lucrurile dinăuntru sunt dibaci aranjate, pot avea şi un efect
ajutător de plutire - dacă te împiedici şi cazi. Dar pregăteşte-i curelele ca să-l poţi scoate uşor, dacă vei
cădea sub el şi nu te mai poţi ridica.
Când traversezi înot, nu purta rucsacul în spate. Nu merge contra curentului.
Nu trece dacă e frig, ceaţă, sau dacă apa e prea rece.
Adaptează următoarele metode la situaţia în care te afli:
- Traversarea individuală simplă. Mergi perpendicular pe maluri, cu faţa spre malul ţintă, cu
paşi mici, târând talpa pe fundul apei. Sprijină-te de stâncile ieşite deasupra apei sau aflate puţin sub
oglinda ei. Când curentul este foarte puternic, deplasează-te cu faţa spre vale, traversând spre malul
opus într-o direcţie diagonală; pentru asta ai însă nevoie de spaţiu suficient pentru mişcare.
- Traversarea individuală cu sprijin pe o prăjină zdravănă, pe post de al treilea picior. Înfige
capătul prăjinii ceva mai în faţă şi mai în amonte de tine pe fundul râului, apoi ţine-te de ea şi mergi
până dincolo de punctul de sprijin. Şi repetă. Curentul va apăsa prăjina în jos.
- Traversarea în grup: dacă grupul are şipersoane mai slabe sau mai neajutorate, încrucişaţi
coatele şi formaţi un rând cu persoana mai slabă la mijloc. Sau mai bine, formaţi un şir de oameni
solidarizaţi atât prin încrucişarea braţelor, cât şi printr-o prăjină ţinută de toată lumea (fig. 13.14).
Persoana mai slabă este la mijlocul şirului, cea mai tare este la capătul dinspre deal, în amonte.
Traversarea se face diagonal spre vale, nu perpendicular pe maluri. Dacă persoana mai slabă alunecă,
cade, se împiedică sau leşină, celelalte o susţin.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu