luni, 7 noiembrie 2016

Supravietuirea in teren muntos




Supravieþuirea în teren muntos

Supravietuirea în munti presupune tehnici si proceduri caracteristice.

Muntele, asa cum stim si din popor, are legile sale nescrise, pe care dacã nu le respecti, plãtesti, iar pretul într-o astfel de situatie poate fi chiar viata.
Pregãtirea pentru a supravieþui în munti trebuie sã se axeze pe faptul cã mediul montan este unul extrem de imprevizibil. Vremea are caracteristici aparte: într-o singurã zi, la munte pot cãdea mai multe tipuri de precipitaþii (ploaie, burnitã, lapovitã, ninsoare); temperaturile sunt mult mai scãzute si precipitatiile mai abundente decât în alte zone; cu cât este mai mare altitudinea, cu atât mai scãzute temperaturile. De aceea, atunci când este preconizatã desfãsurarea unor actiuni în mediul montan, militarii trebuie sã aibã asupra lor echipament de protectie împotriva frigului si a ploii, chiar dacã sunt planificate a se desfãsura vara. O piesã extrem de importantã în mediul montan este sacul de dormit. Un sac de dormit bun îi va oferi militarului confortul necesar odihnei, precum si puterea de a o lua de la capãt în ziua urmãtoare. Dacã nu existã un sac de dormit, acesta poate fi improvizat din frunze uscate, ace de brad, material de paraºutã. necesare supravieþuirii sunt: o jachetã impermeabilã, un cuþit, chibrituri pãstrate într-o pungã pentru a nu se uda, o busolã de calitate, o hartã, o lanternã, raþii pentru situaþii de urgenþã si mijloace de semnalizare (oglindã, grenade fumigene etc.).
Natura termenului este un alt factor important ce influenþeazã sansele de supravieþuire ale militarului în mediul montan. Diferentele mari de nivel,terenul accidentat acoperit de vegetaþie deasã, specifice mediului montan,îngreuneazã mult deplasarea. Deplasarea în mediul montan presupune existenþa permanentã a riscului de accidentare. Entorsele, luxaþiile si fracturile membrelor sunt cele mai frecvente. De asemenea, observarea si orientarea sunt mult îngreunate. Acestea pot determina întârzieri în deplasarea
militarilor, precum si rãtãcirea. Lipsa reperelor pentru orientare poate cauza frustrare si iritare, iar aceste stãri negative contribuie la înrãutãtirea situaþiei militarului. De aceea, pentru a supravieþui în mediul montan, militarul trebuie sã respecte câteva reguli:

– „Echipeazã-te corespunzãtor“!: supravieþuirea în munþi necesitã echipament corespunzãtor;

– „Nu te deplasa pe întuneric“!: dacã nu ai mijloace de vedere pe timp de noapte, nu te deplasa pe întuneric deoarece va creste riscul de accidentare;

– „Nu îti construi adãpost pe vãi“!: asa cum am mai mentionat, vremea în mediul montan se poate schimba extrem de rapid, iar formarea unor torente în urma precipitaþiilor te poate surprinde;

– „Deplaseazã-te pe linia de cotã“!: încearcã sã stai pe aceeasi altitudine pentru a-ti usura deplasarea.Orice situatie de supravietuire implicã procurarea hranei si a apei. Mediul montan caracteristic zonelor temperate si tropicale oferã destule oportunitãti de procurare a hranei si apei. Cu toate acestea, militarul trebuie sã fie precaut atunci când alege o anumitã plantã sau un animal pentru a se hrãni. Majoritatea factorilor nocivi dispar o datã cu fierberea sau gãtirea lor la foc. Totusi, existã toxine care nu dispar o datã cu fierberea (vezi ciupercile) si acestea pot pune în pericol viaþa si sãnãtatea militarului. O plantã consumatã de animale nu este un indiciu obligatoriu cã ar fi comestibilã ºi pentru om. Pentru a fi sigur cã hrana este comestibilã, aceasta trebuie gãtitã foarte bine. Înainte de a o consuma, militarul trebuie sã deguste hrana si sã astepte câteva minute pentru a vedea dacã existã reactii adverse, dupã care poate trece la consumarea acesteia. Apa este de preferat sã fie fiartã înainte de a fi consumatã.
Trimiteți un comentariu